Snow Report

Vă pasionează muntele şi schiatul? Aflaţi cum e zăpada pe pârtiile pe care o sa vă distraţi iarna asta prin situl Snowreport.ro construit de FD Interactive! Poţi să-ţi organizezi propriul calendar de schi/snowboard şi să scri impresia ta despre pârtie în zilele în care ai fost acolo.

POST#0045 2007-NOV-15

Add Comment

Bacşiş

Am comandat acum o saptamana o pizza de la Jerry's Pizza. De fiecare dată când fac asta îmi aduc pizza bună, locul unde o perpară e curat, şi am fost foarte mulţumit. Cu ocazia respectivă eram foarte aiurit şi am greşit la socoteală la rest şi am lăsat o recompensă de 60.000 ROL lui Ionuţ – băiatul care a livrat pizza, ceea ce este mult peste cei până la 10% pe care îi ofer de obicei.

După ce mi-am dat seama am dat telefon la Jerry's şi le-am spus că am primit pizza şi ca mi-a plăcut, dar că din greşeală am oferit mai mult rest decât aş fi vrut. A fost vina mea, mi-am cerut scuze şi ei au fost foarte înţelegători, s-au întors şi mi-au oferit restul full. Nota 10 pentru ei şi voi mai comanda de la ei.

S-ar putea zice că e o practică comunistă (reminiscenţă a economiei subterane), dar SUA e departe de comunism (cred) şi acolo eşti chiar obligat să „Tip the waiter“, cel puţin aşa cum am văzut în filme. Am impresia că ţi se scrie chiar şi pe chitanţă. De cele mai multe ori fac asta când sunt într-adevăr recunoscător pentru serviciul adus şi când mi se oferă ceva în plus, încât am cea mai mare bunăvoinţă să ofer şi eu la rândul meu ceva în plus.

Pe de altă parte, mi se pare în regulă şi să plătesc un preţ un pic mai mare ca să primesc un serviciu de calitate şi atenţie din partea furnizorilor, indiferent de domeniul de care vorbim, şi aceste mici mituiri să fie inutile. Nu ştiu dacă există o reţetă fixă, presupun că depinde de situaţie, dar aş fi curios să primesc nişte idei despre asta!

POST#0044 2007-NOV-13

Add Comment

Incredible Home

Montecito Residence by Olsen, Sundberg, Kundig Allen



„Steel will be allowed to oxidize and concrete will be toned to allow the house to blend into the landscape“. Dar cum rămâne cu încălzirea? Oţelul nu se încinge la soare mai rău decât alte materiale? Oricum grozavă casă arată excelent! Nu-i nimic că e în mijlocul pustiului

POST#0042 2007-NOV-9

Add Comment

Copyright versus Creative Commons

În ultima perioadă a ajuns la atenţia publicului problema copyright-ului şi relevanţa sa în ziua de azi. În How creativity is being strangled by the law Larry Lessig argumentează logic cum limitarea drepturilor de către copyright este echivalentă cu violarea unei legi vechi de sute de ani:

În trecut, dacă deţineai un teren, era a ta suprafaţa şi pământul, în jos, până în centrul planetei şi până suuus de tot (până la marginea Universului observabil presupun). În momentul în care au apărut avioanele, ele încălcau proprietatea oamenilor, problemă care a fost disputată (in video sunt date mai multe detalii).

Legislaţia din spatele copyright-ului este ca cea care sancţiona avioanele peste curţile oamenilor. Este în detrimentul oamenilor, se aplică de exemplu pe YouTube unde video-urile sunt scoase din cauza claim-urilor de copyright.

Pe cealaltă parte a balanţei, există inerţia – copyright-ul este ceea ce încureajează creaţia originală, spune Sumner Redstone – dintr-un articol de pe Read/Write web. Sunt foarte multe persoane, îmi imaginez, care ar fi interesate ca sistemul actual să se păstreze. Pot să le înţeleg argumentele, dar contest motivaţia din spatele lor.

Se simte totuşi că o schimbare de paradigmă va avea loc. Care cred eu că ar fi rezultatul ideal al acestei dezbateri?

  • Eliminarea copyright-ului. Oricine va fi liber să copieze ceva ca să se exprime (ca în Creative Commons).
  • Persoanele care crează conţinut – actorii, scriitorii de scenarii, dezvoltatorii software, designeri, fotografi, etc. vor continua să obţină profit de pe urma muncii lor printr-un sistem nou.
  • Societatea trebuie să recompenseze talentul într-un fel sau altul. Politica este domeniul altora, dar cred că ar putea exista un impozit care să fie împărţit direct artiştilor.
  • Dacă foloseşti munca celorlalţi pentru profit, să fi obligat să îi recompensezi din câştiguri.
  • Se elimină oamenii de mijloc şi creatorii de conţinut primesc răsplata meritată şi consumatorii plătesc preţul corect.

Puterea se mută în mâinile consumatorilor şi a creatorilor, deci totul este democratic.

Pentru ţara noastră nu ştiu cât contează, pentru că nu mă simt prea afectat de această problemă în mod evident. Mi se pare o problemă interesantă din punctul de vedere al moralităţii.

POST#0041 2007-NOV-9

Add Comment

Fii schimbarea (şi cum să creăm aplicaţii "timeless")

Diferenţiere

Una din regulile care ar putea fi importante pentru succesul siturilor web, precum şi a majorităţii întrepriderilor umane este diferenţierea. Trebuie să te diferenţiezi de ceilalţi, să oferi o perspectivă nouă sau pur şi simplu să faci ceva excelent şi bine.

Situaţia actuală

Să ne gândim puţin din acest punct de vedere la conceptul de Web 2.0. A fost o perioadă în care câteva situri au revoluţionat Interneturile, pe care Vlad le enumeră în post-ul său. Tot în acel post se argumentează şi sunt complet de-acord cu faptul că se lansează multe aplicaţii web obscure.

Steve Rubel este de părere că The Web 2.0 World is Skunk Drunk on Its Own Kool-Aid şi face o observaţie asupra faptului că oamenii ar trebui să se concentreze mai mult pe revoluţionarea Internetului decât pe obţinerea unui profit.

Utilitate

Ca să ai succes cu o aplicaţie web, trebuie să fii cu adevărat diferit. Multe aplicaţii web 2.0 sunt „meta-web“, adică sunt tot despre web. Digg, Bloglines, del.icio.us.. Altă categorie o reprezintă cele care aduc o valoare de altă natură, adică îmbunătăţesc viaţa utilizatorilor într-un anumit fel. Emblematice:

  • Skype – Vorbeste oriunde în lume prin Internet cu persoanele apropiate
  • Google Docs – Împarte şi stochează documentele pe web
  • YouTube – Distrează-te uitându-te la fişiere video
  • Wikipedia – Descrierea nici nu e necesară

O aplicaţie bună ar trebui să fie atrăgătoare pentru rezolvarea anumitor probleme. Orientarea trebuie să fie spre soluţii. Există un potenţial nelimitat de soluţii, pentru că mereu se găsesc noi probleme care pot fi rezolvate mai eficient! Din privinţa asta, Internetul şi aplicaţiile Web sunt aici ca să rămână (they're here to stay).

Designul

Părerea mea este că Web 2.0 nu înseamnă situri cu câteva scripturi AJAX cu glow şi drop shadow. Aş vrea să dau câteva exemple de situri „Web 2.0“ prin autoproclamaţie, şi nu prin ceea ce reprezintă, dar respectul pentru munca altora mă împiedică să fac asta. Designul de interfaţă face diferenţa dintre urât, plăcut, greoi, uşor de folosit, şi poate atrage atenţia sau poate este discret. Dar web 2.0 nu înseamnă doar design grafic. Înseamnă aplicaţii care fac exact ce spuneam mai sus, care îmbunătăţesc viaţa.

În contextul in care conceptul îşi pierde valoarea, în care oricine face un site rapid în photoshop îl etichetează Web 2.0, nu are sens să încerci să te camuflezi ca un cameleon pe peretele Web 2.0. Cred că ce trebuie făcut este ca design-urile pe care le construim să fie diferite.

Îmi place foarte mult şi se observă felul în care standardele web au schimbat faţa Internetului, inclusiv în spaţiul .ro. Se vede că sunt destui oameni informaţi, cărora le pasă de rezultate. Pe lângă această practică adecvată, designerii ar fi bine să considere, în abordarea lor, valorile fundamentale ale design-ului, care au tradiţie de când civilizaţia umană. Dar acesta este un alt topic în intregime.

Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume

Prin ce putem face diferenţa?

  • Prin aplicaţii utile pentru viaţa utilizatorilor
  • Prin evitarea trend-urilor şi căutarea acelui design fără timp (timeless), care să fie o ampreentă puternică şi să fie valabil şi peste ani de zile.

POST#0040 2007-NOV-9

Add Comment

MultiBonus online

In ultima vreme am lucrat la MultiBonus, un joc Flash despre care zic eu ca e simpatic. Nu este perfect, am fost limitati de anumite constrangeri (a fost facut in timp record), si e tot ce am putut face mai bine cu resursele pe care le-am avut:

Mi-a fost confimat din nou cat de mult conteaza calitatea oamenilor cu care lucrezi, care se reflecta in rezultat si sunt multumit de ce am facut impreuna. Design-ul a fost realizat de Ionut Iftimie si coordonator al proiectului fost Alex Sache de la Adviser Interactive

POST#0039 2007-NOV-3

Add Comment

O cutie de lapte şi interesul în banal

LA ORA 10 SE TREZI din pat, dupa un somn nu lung în mod particular dar odihnitor, multiplu de 90 de minute aşa încât ciclurile de somn R.E.M. şi somn intermediar să permită trezirea fără întreruperea vreunui vis, binedispus şi gata să înceapă ziua.

După rutina de dimineaţă, se îndreptă către frigider şi pe uşă stătea aşezată cutia de lapte nouă, pe care o scoase şi o puse la îndemână. Luă un pahar din raft, îl spălă cu apă curată în aşa fel încât paharul era complet transparent şi apa se scurse lin în chiuvetă.

Cutia de lapte stătea ostentativ pe masă.

  • Cutie de lapte „Dorna“: Sistemul de desfacere nu necesită foarfecă dacă ai destulă experienţă cu el. Poţi să strângi cartonul şi să rupi colţul pe linia punctată, creând o gaură prin care laptele poate să curgă (uneori unde vrei tu). Dar cu atenţie, ca nu cumva ca ruptura să rezulte în scurgerea laptelui.
  • Cutie de lapte „Brenac“: Cred că acestea sunt cele mai simplu de desfăcut. Nici aici nu ai nevoie de foarfecă sau cuţit dacă ai desfăcut destule Brenacuri la viaţa ta. E de ajuns sa aplici presiune laterală pe pereţii cutiei şi un canal de scurgere se deschide dupa ce se dezlipesc pereţii pe interior. Se toarnă destul de simplu, ajunge unde vrei tu.
  • Cutie de lapte „Milli“: Are un sistem mai elaborat, format dintr-un capac cu filet. După ce desfaci capacul prima data, o bucată de staniol se desprinde lăsând în urmă două găuri. Primul este cel prin care curge laptele iar al doilea este cel pe care intră aerul. Se toarnă uşor în pahar şi are o rată de scurgere optimă pentru asta.

Laptele din cutie? Aici ajungem la partea interesantă. Nu contează marca, am impresia că e la fel în oricare din ele. Aş fi fericit dacă ar fi ca laptele gras pe care-l beam la ţară, cu gust care diferea în funcţie de anotimp, cu gust de iarbă proaspătă sau de fân dacă nu e fiert. Care e laptele vostru favorit?

Termină cu mâncarea de dimineaţă şi plecă spre locul în care trebuia să ajungă în ziua aceea.

POST#0038 2007-NOV-1

Add Comment

Synesthesia

Trebuie sa va uitati la aceste două figuri:

Şi să ghiciţi pe care o cheamă Kikki şi pe care o cheamă Bubba. Preluat de la: Vilayanur Ramachandran: A journey to the center of your mind.

POST#0037 2007-OCT-27

Add Comment

Trafic.ro

Trafic.ro este website-ul românesc care masoară traficul. Toată lumea trebuie să fie familiară cu micul icon 88 pe 31 pixeli pe care dacă dai click vezi statisticile sitului. Din păcate însă, voi încerca să vă conving de ce cred că folosirea trafic.ro pentru situri este o idee proastă.

Aşa cum se spune, sunt de-acord că un lucru chiar şi măsurat prost e mai bine decat să nu fie măsurat deloc. Ei bine, trafic.ro este unul din lucrurile care masoară prost internetul în România.

Într-o privire macro, poate să producă statistici de genul „Atâţia şi atâţia utilizatori au folosit internetul vizitând situri româneşti anul trecut“. Poate că într-o anumită măsură modificarea numărului de utilizatori şi situri româneşti se reflectă în statisticile de la trafic.ro, dacă facem presupunerea că un număr mai mare de situri înseamnă şi un număr mai mare de situri contorizate de trafic.ro.

Chiar dacă a fost prezisă inca din 2006 iminenţa morţii page view-ului, se pare că acesta rămâne principala modalitate la trafic.ro. Puteţi să uitaţi de AJAX şi de Flash când vine vorba de măsurarea traficului.

În cadrul unei aplicaţii flash de exemplu, ar fi fost posibilă încărcarea iconului trafic, dar această practică contravine politicii trafic care e destul de restrictivă din acest punct de vedere.

Într-un fel, pot să înţeleg de ce nu vrea trafic.ro să permită mai multă flexibilitate. Pentru că este un top. Cineva ar putea să-şi modeleze situl în aşa fel încât fiecare paragraf să fie văzut ca un hit la trafic.ro. Dar cine ar avea interesul ăsta? Este doar orgoliul de a fi deasupra într-un top de ajuns pentru un efort ca acesta?

Bine-bine, veţi spune, dar dacă trafic.ro e atât de evil şi nu ne lasă să facem ce vrem, ce putem folosi în schimb? De exemplu Google Analytics. Pentru că permite urmărirea şi informaţiilor care sunt afişate fără încărcarea paginii. Să presupunem că facem un apel AJAX prin care afişăm un text în pagină. Făcând asta, putem face un apel la urchin tracker care poate să primească ca argument un nume care să identifice conţinutul respectiv.

În plus faţă de cele de mai sus, chiar râdeam cu un prieten în urma experienţei avute cu trafic.ro. Am făcut împreună cu el un mini-site care era prezentarea afacerii sale cu evaluări imobiliare. După înscrierea în trafic.ro a început să fie asaltat de marketeri care încercau să-i vândă diverse lucruri, de la cărţi de vizită până la tot felul de tipuri de consultanţă.

Personal, iată analiza SWOT pe care am făcut-o ultima dată pentru a vedea dacă merită folosirea serviciilor trafic.ro:

Strengths

  • Contorizarea traficului şi numărului de vizitatori. Care poate fi făcută de majoritatea web host-urilor (cu cpanel) sau cu Google Analytics.

Weaknesses

  • Trebuie plasat iconul vizibil pe orice pagină. Mi se pare un weakness pentru că iconurile acestea îmi amintesc de siturile acelea cu VOTAŢI PENTRU NOI gen top100.ro care era popular în trecut.
  • Nu permite contorizarea traficului decât pe bază pe pageview.
  • Este plin de reclame

Opportunities

  • Eu nu iau decizile în felul ăsta, dar cineva ar putea să fie racolat de marketeri şi să găsească furnizori înscriidu-se la trafic.ro.

Threats

  • Alţii te pot „spiona“ şi încă mai pot afla lucruri despre tine care altfel ar fi rămas private (deşi o mare parte din statistici acum au fost făcute private).

Concluzia mea? Dacă cu trafic.ro te compari cu alţii, cu Google Analytics te compari cu tine însuţi. Şi mi se pare că are mai mult sens conform legii atracţiei să fi diferit faţă de ceilalţi şi să te concentrezi pe propria evoluţie decât pe cea a altora.

POST#0035 2007-OCT-10

Add Comment

Wurbe 2 Followup

Pai, foarte pe scurt, a fost grozav ca am participat si mi s-a parut fascinant sa aflu cum gandesc ceilalti.

Un pic mai pe larg, mi-a placut expunerea facuta de Andrei Maxim si dupa un research pe Wikipedia parerea mea este ca OpenID nu este tehnologie Microsoft. In primul rand este distribuita (adica descentralizata), si cross-platform, si cred ca, spre deosebire de .NET, este ceva in mod genuin altruist. Dupa ce apar implementari in browsere in mod implicit, cu siguranta o sa folosesc… Dar pana atunci mi se pare destul de dificil de implementat si folosit. Si restul prezentarilor au fost grozave, iar referitor la problema pusa la cea a lui Cristi cu alinierea unui obiect pe verticala, s-ar putea sa fi gasit o solutie, desi nu am testat-o si nici nu stiu cum functioneaza intre browsere:

html, body {
  height:100%
}
div#centered {
  position:relative;
  top:50%;
  margin:auto;
  margin-top:-200px;
  height:400px
}

A se observa ca inaltimea trebuie sa fie stabilita (fie in pixeli sau in procente).

Si mai pe larg, multumesc pentru oportunitatea oferita de a vorbi despre Flash si optimizarea pentru motoarele de cautare. In timpul prezentarii am uitat sa vorbesc despre cateva lucruri. De exemplu am uitat sa mentionez ca pe durata evenimentului, daca ati fi accesat situl acesta, ati fi putut vedea un Demo Flash foarte simplu, creat special pentru prezentare, care se punea peste blog si afisa post-urile. Puteati da click pe un post pentru a vedea continutul.

Rezumat

Prezentarea mea se referea la modalitati prin care putem crea continut Flash care sa se bazeze pe XHTML. Am propus ca putem construi un site Flash deasupra unuia HTML. Fiecare pagina din HTML corespunde unei stari din Flash. Plecarea de la o varianta HTML scurteaza timpul de dezvoltare, pentru ca stim exact ce o sa contina situl si ce sectiuni trebuie sa cream.

Concluzii

S-ar putea sa nu aiba prea mult sens in acest post pentru cei care nu cunosc contextul, ar fi trebuit sa includ o varianta intreaga a prezentarii, dar:

  • Asa cum a spus si un fellow wurber din acelasi rand partea dreapta intr-un comentariu ulterior, se pot folosi ancorele pentru a mari uzabilitatea animatiei flash. De fapt in implementarile acestui sistem chiar am folosit asta. Se pot utiliza ancore in Flash in combinatie cu ideea pe care am propus-o, dar singure ancorele nu ajung. In HTML, ele nu sunt indexate de Google din cate stiu eu si nu prea putem sa navigam intr-o pagina HTML bazandu-ne doar pe ancore. Cand Google indexeaza un site si afiseaza rezultatele cautarii, suntem dusi la pagina html care corespunde unei sectiuni din flash. Totusi, ceea ce se poate face este ca, atunci cand se schimba pagina in flash, se adauga o ancora la URL.
  • Da, sunt sigur ca exista si alte metode pentru a obtine efecte asemanatoare. Flex e grozav, dar cand este vorba de situri de prezentare, unde vrem sa includem animatii si designul conteaza foarte mult, multi ar prefera sa lucreze cu Flash. Pentru ca poti oricand sa iei orice tool din bara si sa incepi sa desenezi – Flex nu are asta. Daca exista un workflow care implica si Flex care permite asta, please enlighten me!

Am fost destul de emotionat si nu am reusit sa stabilesc un raport cu audienta, dar sper mai am ocazii in viitor sa compensez si promit ca voi face mai bine. Cred ca s-a putut observa lipsa de experienta in astfel de situatii si orice sfat e binevenit.

La wurbe mai trebuia sa vorbesc despre __autoload() (e unul din lucrurile care mi se par fantastice la PHP) intr-un lightning talk, dar nu aveam nici un material pregatit pentru asta si timpul ne presa, asa ca am decis sa aman prezentarea, probabil pentru urmatorul Wurbe!

Adobe e o companie fantastica (nu doar prin produsele sale) si am simtit intr-adevar caldura cu care ne-au primit. Au luat mai multa pizza si mai multe sucuri decat ar fi mancat dublul invitatilor reuniti :). Vedeti aici pozele – wurbe2 pe flickr

Ce au mai scris altii despre eveniment: Andrei Maxim, Adrian Spinei, Aurelian Oancea, Alex Brie, Razvan Caliman, Tim, Sorin Mocanu

POST#0030 2007-OCT-5

Add Comment